Declarația Asambleei Permanente Împotriva Războiului (Permanent Assembly Against War) din 28.10.2023
Începând cu 7 octombrie, suntem forțați din nou să luăm partea cuiva, să decidem între a susține sistemul îndelungat de exploatare și violență al statului Israel sau măcelul organizat de Hamas în numele eliberării naționale. Mass-media și celelalte instituții care susțin politicile israeliene ne spun că, dacă nu acceptăm uciderea în masă a palestinienilor, atunci vrem să distrugem Israelul și poporul evreu. Politicile războiului sunt înrădăcinate în multiple standarde duble care au transformat cuvinte precum invazie, dreptul la apărare și intervenție umanitară în cuvinte aproape inutile. O ocupație este considerată rea, pe când altă ocupație este proclamată bună. Politica războiului întotdeauna își găsește justificare și din acest motiv trebuie să luptăm și să impunem politica noastră transnațională de pace.
Facem apel la oprirea bombardamentelor din Gaza. Susținem și participăm la demonstrații și acțiuni împotriva ocupației și apartheidului din Palestina, milităm pentru o încetare imediată a focului și ne opunem mașinăriei militare. Masacrul trebuie să înceteze. Dar știm că acest apel nu este suficient pentru a întrerupe logica războiului, iar pacea pe care ne-o dorim nu este perioada dintre un război și altul.
Atât la începutul războiului din Ucraina cât și acum, odată cu războiul care face ravagii în Palestina, am văzut cum guvernele se poziționează de partea unor interese geopolitice și economice, indiferente și oarbe față de viețile bărbaților, femeilor, copiilor și persoanelor LGBTQIA*. Vedem că cei care susțin războiul sunt, de asemenea, cei care îi atacă pe migranți și doresc să consolideze regimul de frontieră și violență. Vedem că cei care amenință cu escaladări sunt, de asemenea, cei care doresc ca femeile să rămână într-o poziție de supunere. Vedem că cei care susțin războiul sunt cei care ne cer să muncim mai mult de dragul războiului.
A fi curajos, în această situație, înseamnă a refuza dihotomiile folosite de logica războiului. Înseamnă, de asemenea, să recunoaștem că, în actualul război din Gaza, cele două „tabere” nu sunt simetrice și nici omogene: Palestinienii sunt strămutați, divizați și ocupați.
Cetățenii arabi din Israel, fie că sunt musulmani sau creștini, și palestinienii din Cisiordania sunt forțați să își înghită nemulțumirea ori să riște să fie împușcați, hărțuiți sau uciși.
Israelul este, de asemenea, mai divizat decât pare: cetățenii evrei din Israel refuză serviciul militar și condamnă războiul, iar alții ies în stradă alături de multe comunități evreiești din întreaga lume pentru a protesta împotriva acțiunilor lui Netanyahu și pentru a cere încetarea atacurilor asupra Gaza.
Logica războiului șterge protestele, grevele și luptele interne care au avut loc în Israel și în Gaza, împotriva reformei judiciare a lui Netanyahu și împotriva Hamas, dar și împotriva oricărui proiect religios radical.
A refuza taberele existente nu înseamnă că refuzăm să luăm partea cuiva, ci că refuzăm să facem acest lucru în funcție de diviziunile care ne sunt impuse. Nu ne lăsăm pradă diviziunilor simple care ne împing să fim de partea Israelului sau a Hamas, a lui Zelensky sau a lui Putin, a Occidentului sau a celorlalți, pentru că aceste diviziuni există doar în capul guvernelor noastre și sunt impuse de acestea.
A refuza taberele existente înseamnă a încerca să deschidem spații pentru politica noastră – o politică a mișcărilor sociale transnaționale care nu este cooptată de imaginarul geopolitic al statelor, națiunilor, etniilor sau religiilor.
Nu acceptăm ideea că a lupta împotriva nedreptății și a oprimării înseamnă să acceptăm alte nedreptăți și oprimări. Nu există eliberare dacă războiul, violența împotriva femeilor, rasismul și exploatarea vor continua mai departe.
Noi condamnăm războiul și milităm pentru o politică transnațională a păcii care să spargă barierele și granițele pe care acest război le construiește. O politică transnațională a păcii nu înseamnă nici pacificare și nici pur și simplu pacifism. Vrem să promovăm o perspectivă care să ne permită să stabilim o comunicare politică pe toate fronturile, să construim o organizare socială pornind de la luptele sociale și printre alte schimbări sociale să construim o opoziție față de război ca fiind ceva mai mult decât o mișcare socială de opinie.
Recunoaștem ca legitime refuzurile individuale și colective ale războiului care au loc.
Refuzul nostru față de logica războiului ne permite să înțelegem de partea cui să ne situăm. Suntem de partea celor oprimați, a celor care luptă împotriva morții, a opresiunii și a sărăciei produse de război.
Ceea ce se întâmplă de pe 7 octombrie încoace a făcut mai dificilă continuarea luptelor noastre, în Gaza, în Israel și în toate contextele noastre. Masacrul în masă al Israelului împotriva palestinienilor din Gaza, organizat imediat după atacurile din 7 octombrie, împreună cu continuarea strămutării forțate a palestinienilor, a multiplicat sursele de suferință și furie. Acest război cauzează un număr inacceptabil de victime umane în regiune și amenință o nouă extindere a confruntărilor militare, iar efectele sale fac invizibile și amenință luptele migranților, femeilor, persoanelor queer și ale muncitorilor, care totuși continuă să aibă loc.
Refuzăm normalizarea războiului și dorim să se pună capăt crimelor și distrugerilor din Gaza, precum și din Ucraina. Luptăm pentru o politică transnațională de pace împotriva rasismului, violenței și exploatării și, atacând rădăcinile violenței patriarhale, ale exploatării și ale rasismului, trecem peste diviziunile care ne sunt impuse.
În calitate de activiști ai Adunării Permanente Împotriva Războiului din cadrul Platformei Transnaționale de Grevă Socială, ne asumăm un angajament colectiv de a face acest lucru în toate luptele locale în care suntem implicați – pentru creșterea salariilor, pentru justiție climatică, în mobilizările feministe și ale migranților, în acțiunile împotriva militarizării și a regimului de frontieră – și în toate inițiativele transnaționale din care facem parte, precum mobilizările de pe 25 noiembrie împotriva violenței patriarhale și greva feministă de pe 8 martie.
Continuarea luptei, consolidarea comunicării politice și a organizării, sunt instrumentele noastre pentru a contra-ataca războiul și a defini ce fel de viitor căutăm și cum vrem să-l construim: aceasta este politica noastră transnațională de pace.
Translated by Centrul pentru Politici, Inițiative și Cercetări Platforma
